Cumpara acum cartea Mandria vanatorului de munte | Dumitru Teodorescu online si te bucuri de un pret cat mai accesibil. Daca esti pasionat/a de citit, noi iti punem la dispozitie una dintre cele mai frumoase carti din categoria Biografii, memorii, jurnale ale editurii Marist.
Editura: Marist
Subcategorie: Biografii, memorii, jurnale
Id Produs: 223805
Descriere Cartea Mandria vanatorului de munte | Dumitru Teodorescu editura Marist:
Repartizat ca și sublocotenent în Batalionul 7 “Ioan Buteanu&’ din Brigada a 2-a Munte (ulterior Divizia 2 Munte) condusă de legendarul general Ion Dumitrache, sublocotenentul Dumitru Teodorescu va lua parte din plin la întreaga epopee a acesteia, descriind în amănunt drama retragerii din Ardealul cedat ungurilor în 1940, precum și zilele de înălțător eroism și vitejie începând cu vara lui 1941. Herța, Vierhovovca – Savinți (între Nistru și Bug), Malaja Bielosjorka, apoi în 1942 în Caucaz, la râul Baksan, cota 910, apoi Nalcik și Alagir, episoade de lupte și jertfe în care vânătorii de munte s-au acoperit de glorie și au dat imense sacrificii pentru țară. Cavaler al Ordinului Mihai Viteazu clasa a III-a prin Decretul Regal nr. 445 din 12 februarie 1942, Dumitru Teodorescu va lupta mai departe pentru țară, atât în Campania din Est, cât și Campania din Vest, până în Munții Tatra. A fost de trei ori rănit în luptă, dar de fiecare dată a revenit alături de soldații săi, vânătorii de munte din Batalionul 7, pentru a-și face pe mai departe datoria față de țară. “Va fi poate ora unu după miezul nopţii, când bubuituri de grenade din categoria celor cu coadă, aruncate de inamic sparg liniştea nopţii. Tavi s-a ridicat deja în genunchi şi trage cu pistolul mitralieră. Strig doar ‘FOOOC!&’, din toate puterile şi în acelaşi timp îl trag de picior pe Tavi, strigându-i: ‘Tu nu poţi să tragi adăpostit?&’ În faţa atacului inamic, un urlet sălbatic, inexplicabil pentru mine, a izbucnit din toate piepturile vânătorilor de munte. Apoi, nu s-au mai auzit decât bubuiturile grenadelor aruncate de ambele părţi şi clănţănitul armelor automate. Gloanţe trasoare roşii, ale noastre, şi albe-verzi ale inamicului, ţes o pânză de loc deasupra luptătorilor. Ai noştri sunt net avantajaţi, trăgând din gropi, adăpostiţi în timp ce inamicul atacând din picioare, este complet expus focului nostru distrugător. Puţine minute a ţinut năvala duşmanului, dar nouă ni s-a părut o veşnicie! Respirăm liniştiţi! Pe alocuri, cadavre de-ale inamicului doar la câţiva metri de armele nostre de foc.&’